Roman ecranizat in regia lui Volker Schlondorff si Margarethe von Trotta.
Heinrich Boll este al doilea scriitor german,dupa Thomas Mann,distins cu Premiul Nobel pentru Literatura (1972).

Imaginea publica a oricarui om consta nu atit in numele,cit in renumele fiecaruia,iar privilegiile,excluderile si oprobriile sociale sint de multe ori oglindiri limpezi ale felului in care ne vad ceilalti. Microromanul lui Heinrich Boll vorbeste despre cit de fragila si vulnerabila este imaginea oricaruia dintre noi in confruntarea cu monstruoasa putere de manipulare a presei,despre importanta principiilor si a demnitatii intr-o lume impura si corupta,dar si despre pretul enorm pe care trebuie sa-l platim uneori pentru a ne rascumpara „onoarea pierduta”. Scrisa intr-un stil ce deconcerteaza prin limpezimea argumentelor si directetea mesajului,Onoarea pierduta a Katharinei Blum sau cum se isca si unde poate duce violenta (1974) este,inainte de toate,o carte despre agresarea intimitatii si naruirea valorilor personale,o carte care,in ciuda faptului ca a fost publicata cu mai mult de trei decenii in urma,se dovedeste uluitor de actuala.

„Onoarea pierduta a Katharinei Blum are ca tema victimizarea sistematica a unei tinere sarace,dar mindre,care lucreaza ca menajera si,ocazional,chelnerita. Katharina are ghinionul de a se intilni si a petrece o noapte cu un barbat dat in urmarire de politia germana. In numai citeva zile,intimitatea si onoarea ei sint distruse,mai intii de politistii care o terorizeaza,apoi de presa de scandal,ce o transforma intr-un soi de Bonnie Parker politizata: frumoasa,cruda,ucigasa si devotata cauzei comunismului.” (The New York Times)