x

Daca as sti ca efortul pentru scrierea unui
roman ma poate costa viata,mi-as lua toate
masurile de siguranta pentru a inlatura o
eventualitate cum ar fi boala din care sa mi se
traga boala. Dar unica masura hotaratoare,
aceea de a renunta la scris,nu as lua-o"

                                      Marin Preda

Viaţa ca o pradă (1977) nu este propriu-zis o carte de memorii,nu este nici un roman de formaţie,cum l-au socotit unii comentatori. Un număr de pagini reconstituie debutul literar al autorului: amintiri,portrete de scriitori cunoscuţi,evocarea atmosferei cultural-politice de la începutul deceniului al cincilea,experienţe de lectură etc. Altele (nu puţine) intră în sfera literaturii de ficţiune: mici naraţiuni ce pot fi citite independent,eu (naratorul) părând a fi un personaj ca oricare altul.

Simbolul latent,codul secret al operei trebuie să-l descoperim noi,la lectură. El ne deschide (dar numai pe jumătate) o fereastră spre începuturile misterioase ale creaţiei. Vorbind despre ele,Marin Preda este asaltat din toate părţile de imaginaţia sa epică. Dintr-o confesiune despre originile creaţiei,cartea este pe punctul de a deveni un tulburător roman despre neliniştea care precedă scrierea unui mare roman.

                                                             EUGEN SIMION