x

Dan Zamfirescu (21 decembrie 1933,Bucureşti) este un editor,publicist şi istoric literar. Este fiul Elenei (născută Adamescu) şi al lui Ion Zamfirescu,inginer agronom. Învaţă la Bucureşti,unde urmează Liceul „Titu Maiorescu",devenit în 1948 „I.L. Caragiale" (1944-1952). Interzicându-i-se,din motive politice,să se prezinte la examenul de admitere la Facultatea de Filosofie,intră la Institutul Teologic din Sibiu,de unde în 1954 se transferă la Bucureşti,luându-şi licenţa în 1956. Până în 1959 frecventează cursuri pentru un doctorat în teologie - bizantinologie,sub îndrumarea lui Alexandru Elian. Se înscrie în 1961 la Facultatea de Limbi Slave a Universităţii din Bucureşti,secţia rusă - română,absolvind în 1966; tot aici,sub conducerea lui Dan Simonescu,îşi pregăteşte doctoratul în filologie,susţinut în 1971. Lucrează ca redactor la revistele Patriarhiei Române şi la Biblioteca Sfântului Sinod (1959-1960),apoi la Asociaţia Slaviştilor (1961-1968). Ulterior va fi angajat de George Ivaşcu la „Contemporanul",de unde demisionează în 1973,în urma unor neînţelegeri cu noul redactor-şef. Aproape 17 ani nu ocupă nici o funcţie şi trăieşte din scris.