Scriitor realist prin excelenta,Balzac stie sa foloseasca si recuzita romantica atunci cand subiectul o cere. Prima parte a romanului este un argument in aceasta privinta. Intalnim personaje desprinse parca din vechile tapiserii sau din romanele lui Walter Scott (Balzac se dorea „un Walter Scott plus un arhitect”),tirade inflacarate si epis­tole pline de pasiune (Calyste catre Beatrix),batalii purtate dupa legile onoarei si ale fairplay-ului ( in razboiul pentru DOAMNA),scene melodramatice s.a.m.d. (…) In Beatrix intalnim numeroase pagini care pot face parte aproape fara modificari dintr-o piesa de teatru. Dialogurile sunt alerte,repli­cile rapide si precise ca incru­cisarile de floreta,aparteurile impecabile,tiradele ferme­catoare,gesturile si mimica personajelor - adevarate indi­catii regizorale. (…) Beatrix este un interesant roman balzacian,construit prin antiteza,in care se confrunta sau se concerteaza lumi,epoci,oameni,un roman de moravuri,dar,mai ales,de dragoste. Lectura lui devine o cala­torie de cateva ore intr-un spatiu-timp plasmuit din realitate si fictiune,cu personaje carora iubirea le confera tinerete fara batranete si viata fara de moarte. Lucia Patachi