x

poezie

Alfa

Mai departe,mai aproape de centrul
spatiului,
inima mea se consuma.

Capul meu,ca o flacara de lumânare,
mereu îsi perde ochii fierbinti
arzând mâinile tale nevazute.

El îsi hraneste lumina
din seninul trunchi
pe pamânt si pe mare.

Minunata prada si sprijin
al foamei- pamântul -
Minunat prilej de sete - marea.
Flacara înceata,pierzându-si ochii
mereu fierbinti,-
arzându-ti mâinile