Traducere de Horia Florian-Popescu. Postfata de Mircea Mihaies.

Povestea din spatele tabloului lui Vermeer

Tracy Chevalier s-a născut în 1962 şi a copilărit în Washington D.C. În 1984 părăseşte SUA,mutându-se în Anglia unde obţine masteratul în literatură la University of East. În 1997 debutează cu romanul Albastru Pur,care este urmat de multe alte romane inspirate din istoria artei. Printre acestea,se află Fata cu cercel de perlă şi Doamna şi licornul.
Capul de serie al cărţilor inspirate de tablourile sau viaţa lui Johannes Vermeer,cunoscut pictor flămând,îl constituie,dincolo de orice dubiu,romanul din 1999,Fata cu cercel de perlă,  a cărui acţiune este plasată în Olanda secolului al XVII-lea. Intrigată de gândurile ascunse ale fetei din tabloul lui Vermeer,Tracy Chevalier începe să scrie despre o anumită perioadă din viaţa acestui pictor renumit,despre care ne-au rămas puţine mărturii. Fiind în acelaşi timp un roman de epocă,psihologic şi de dragoste,fiecare secvenţă este simultan parte a celorlalte. În drama psihologică a protagonistei,Griet,coexistă elementele romanului istoric şi povara unei imposibile poveşti de dragoste,după cum în descrierea personajului istoric,Vermeer,adâncimile psihologice şi sentimentele nu sunt exprimate până la capăt. Întreaga operă este narată din perspectiva tinerei servitore,Griet,prinsă într-o lume complicată şi izolată - un univers încă necunoscut pentru ea,în care temerile sărăciei unei familii numeroase sunt adânc ascunse de membrii acesteia,de la cel mai mic,la cel mai în vârstă.
Griet,o tânără de doar 16 ani,fiica cea mare a unui pictor de faianţă care după un accident nefast a orbit,este obligată de problemele financiare cu care se confruntă familia sa să se angajeze ca slujnică în casa pictorului Vermeer. Într-o locuinţă burgheză,mare şi foarte diferită de lumea din care provenea ea,„acum,după venirea mea în casă,erau zece persoane şi între acestea un copilaş”,Griet este ultima venită,servitoarea pe care pică toată treaba grea şi pe care toţi o consideră inferioară,până şi cealaltă servitoare a casei. Cu toate acestea,lucrurile se schimbă atunci când stăpânul casei,pictorul,începe să o îndrăgească. Fiind singura careia îi este îngăduit să intre în atelierul lui pentru a face curat,şi,mai târziu,pentru a-l ajuta la prepararea vopselelor,aceasta ajunge să aibă o relaţie strânsă cu pictorul,relaţie la limitele senzualităţii datorită străşniciei cu care este ţinută în secret faţă de soţia acestuia. Dragostea tinerei Griet este însă prezentată în mod vădit atunci când pictorul este obligat de împrejurări financiare precare să o picteze,aceasta ajungând să-şi părăsească demnitatea şi valorile morale pentru plăcerea stăpânului său,după cum recunoaşte ea însăşi: „- Ţine gura deschisă. M-am mirat atât de tare ce îmi cerea încât am rămas fără să vreau cu gura deschisă. Am clipit şi pe obraji mi s-au prelins lacrimi. Femeile caste nu apar în picturi cu gura deschisă. M-ai distrus,am gândit eu. Mi-am lins din nou buzele. – Aşa,acum e bine,a spus el.” Cu toate că instinctul masculin de gelozie şi acela de a proteja femeia este vizibil în acţiunile pictorului,acesta reuşeşte să-şi stăpânească trăirile şi dorinţele masculine puternice pe care le simte faţă de fată,preferând să-şi păstreze statutul social şi,astfel,să-şi poată proteja şi întreţine pe mai departe  familia. Pe de altă parte,având de ales între viaţă şi artă,Vermeer alege fără nicio remuşcare arta,durerea pricinuită lui Griet nefiind decât un sacrificiu neînsemnat cerut de perfecţiunea picturii sale.
Într-o poveste de dragoste neîmpărtăşită,combinată cu valorile artei lui Vermeer,romanul nu prezintă numai tabloul principal,cel care a generat subiectul cărţii Fata cu cercel de perlă,ci şi alte picturi ale artistului,la crearea cărora şi tânăra servitoare a asistat şi l-a ajutat.
 Spre deosebire de aceasta,romanul Doamna şi Licornul,nu urmăreşte atât viaţa oamenilor care participă într-o măsură mai mică sau mai mare la naşterea unei opere de artă,ci urmăreşte,în primul rând,transformarea unor picturi în tapiserii. Astfel,pe primul loc se află arta,tapiseriile celebre,în jurul cărora se desfăşoară dramele unor oameni anonimi,pe care istoria artelor i-a uitat.
În romanul Fata cu cercel de perlă,pictura lui Vermeer este prezentată ca un pretext,un detaliu al unei poveşti de dragoste,accentul căzând pe simbolul cerceilor de perlă care reprezintă sfârşitul unei vieţi de fecioară,a unei relaţii frumoase în naivitatea sa,o viaţă sacrificată pentru triumful artei.
Un roman provocator,plin de acţiune şi romantism,toate învăluite în detalii istorice,opera lui Tracy Chevalier nu este doar o frumoasă poveste de dragoste,ci şi un ghid pentru a înţelege,dintr-o anumită perspectivă,opera lui Vermeer. Chiar şi pentru acei cititori neinteresaţi de istoria artei,cartea prezentând cu talent aspecte romantice,misterioase sau istorice,este un roman care merită să fie citit,pentru că poate să ofere bucurie şi plăcere cititorilor cu cele mai diverse gusturi literare.

Matei Denisa,cls. a XI-a D,2013