nr.196

Accentul principal al cartii trebuie pus pe drama epistemologica. Rapid spus,drama lui Guglielmo nu este ca nu a gasit adevarul (pentru ca l-a gasit),ci aceea ca l-a gasit oarecum din intimplare,fara sa controleze in mod riguros toate etapele descoperirii si,in mod necesar,continutul insusi al descoperirii • in ciuda faptului ca s-a comportat mereu rational,intotdeauna metodic si fara gres atent la toate faptele (in felul in care,nu-i asa,pretind prescriptiile veritabilei stiinte). Guglielmo este un Sherlock Holmes in fine cumintit de trufia pozitivismului,de prudenta radicala a unui William Ockham,manevrind cu finete deopotriva failibilitatea sa,contingenta lumii,necesitatea logicii si univocitatea enigmatica a existentei,divine si mundane