X

Emil Manu: Generatia de scriitori (poeti,prozatori,dramaturgi,eseisti),de care se vorbeste in paginile acestei carti,se grupeaza in esalonul dovedit a fi cel mai protestatar pe planul luptelor pentru liberattea creatiei literare din toata istoria culturii romanesti. Botezata de unii comentatori cu un nume inadecvat de Generatia pierduta,in cartea de fata am propus,din nou,sa fie utilizat un alt nume,mai potrivit cu modul de manifestare si de incadrare istorica a gruparii de literatori,care s-au afirmat incepand cu anii 1938-1946 si care au ajuns azi nume de prima mana in cultura romana: Generatia literara a razboiului.

Lucrarea cuprinde mai multe capitole: Poezia - Geo Dumitrescu,Ion Sofia Manolescu,Ion Caraion,Ben Corlaciu,Constant Tonegaru,Mircea Popovici,Mihail Crama,Radu Stanca,Dimitrie Stelaru,Veronica Porumbacu,Victor Torynopol,Nina Cassian,Teohar Mihadas,Petru Sfetca,Sergiu Filerot,Iordan Chimet,Tudor George,si Vasile Nicolescu,Proza - reprezenatata prin Marin Preda,Eugen Barbu,Dinu Pillat,Marin Sirbulescu,Tiberiu Tretinescu,Pavel Chihaia,Ovidiu Constantinescu,Laurentiu Fulga,Mihail Villara,Emil Ivanescu,Petru Vintila,Constantin Toiu,Ion Maxim,Dan Tarchila,Dragos Morarescu,Cercul literar de la Sibiu - Revista cercului literar,Radu Stanca,I. Negoitescu,ªtefan Aug. Doinas,Ion D. Sirbu,Critica literara a generatiei razboiului - George Ivascu,Al. Piru,Adrian Marino,Dinu Pillat,Ov. S. Crohmalniceanu,Paul Georgescu,Mihail Petroveanu,Zoe Dumitrescu Busulenga,Paul Cornea,Mihail Gafita,I. Negoitescu,Cornel Regman,Nicolae Balota,Ovidiu Cotrus,Radu Enescu,Eugen Todoran,Ovidiu Drimba,Gheorghe Bulgar,Virgil Ierunca,Monica Lovinescu,Patru puncte cardinale ale publicisticii din epoca si cateva titluri in care generatia literara a razboiului si-a etalat ideile politice si idealurile artistice,Emil Manu - martor si cronicar al epocii (Dumitru Micu,ªerban Cioculescu,Dialog Emil Manu - Liviu Grasoiu),Referinte critice - Marin Bucur,Virgil Mazilescu.

Lucrarea nu revendica nimic,nu deschide procese literare,nu face rechizitorii,ci numai explica evolutia unor existente istorico-literare,pe care noua directionare a culturii le-a corectat ca itinerarii,redescoperindu-le.

Cartea mai vrea sa demonstreze,dincolo de o cunoastere integrala a unei epoci de creatori,cu pondere in dezvoltarea literelor romane,si faptul ca istoria (chiar a literaturii) nu poate fi mintita si nici fardata de cosmeticieni ulteriori.