STEFAN ZWEIG s-a nascut în 1881,la Viena,în familia unui înstarit industrias evreu. Studiaza filozofia la Universitatea din Viena,iar în 1904 obtine titlul de doctor cu o lucrare dedicata ideilor lui Hippolyte Taine. În 1904 pleaca în Franta,unde îl cunoaste pe Romain Rolland,pe care îl va admira o viata întreaga. Viziteaza Anglia,Statele Unite,India si alte tari,continuându-si în tot acest timp preocuparile literare. În 1915 se casatoreste cu Friederike von Winternitz. În timpul Primului Razboi Mondial,declarându-se pacifist,nu lupta pe front,slujindu-si patria ca functionar la Arhivele Ministerului de Razboi. În 1919 paraseste Viena pentru a se stabili la Salzburg; aici,în cursul unui deceniu,scrie cele mai celebre dintre povestirile,eseurile si biografiile sale,care i-au adus consacrarea si notorietatea. În 1934,când Hitler vine la putere în Germania,paraseste Austria si traieste o vreme în Anglia. Cartile lui sunt interzise de national-socialisti,ceea ce,pe lânga traiul în exil,îi provoaca o mare suferinta. În 1939 divorteaza si se recasatoreste cu o tânara englezoaica,Charlotte Elisabeth Altmann. În 1940,în fata expansiunii naziste în Europa,familia Zweig se refugiaza peste Ocean,ramânând pentru scurt timp la New York,apoi,în acelasi an,se stabileste la Petropolis,în Brazilia. Pe 22 februarie 1942,Stefan Zweig si sotia sa,Lotte,se sinucid.
Impresionanta opera a lui Zweig cuprinde lucrari de fictiune – Scrisoarea unei necunoscute,Amoc,Spaima: romanul unui adulter,Simturi ratacite,Suflete zbuciumate,Douazeci si patru de ore din viata unei femei –,biografii si eseuri pe teme istorice – Orele astrale ale omenirii,Maria Antoaneta,Maria Stuart,Erasmus de Rotterdam,Magellan – si memorialistica – Lumea de ieri (Humanitas,2012).