Lumea vie ne apare deopotrivă unitară şi diversă, unitatea şi diversitatea lumii vii reprezentând laturi inseparabile ale procesului evoluţiei biologice. Cu toate că posedă [...] trăsături comune, lumea vie ni se prezintă într-o diversitate enormă. Amploarea diversităţii este exprimată, în primul rând, de numărul de specii biologice.

Deosebiri apar nu numai de la o specie la alta, dar chiar şi în interiorul aceleiaşi specii. De exemplu, specia umană, la care s-au diferenţiat, în cursul evoluţiei sale, mai multe rase diferite.

Toate organismele vii se caracterizează prin metabolism-schimb permanent de substanţă, energie şi informaţie dintre organismul viu şi mediul său de viaţă - şi au ca trăsături definitorii: autoconservarea, autodezvoltarea, autoreglarea şi autoreproducerea.

Vieţuitoarele actuale descind dintr-un strămoş comun. Numai astfel se poate explica de ce toate vieţuitoarele posedă aceleaşi însuşiri fundamentale. Vorbim, în acest caz, de unitatea lumii vii, care a fost asigurată de funcţionarea cu exactitate a mecanismului eredităţii.

De-a lungul erelor geologice, evoluţia a păstrat fundamentul molecular de organizare a sistemelor biologice, fără de care nu ar fi fost posibilă continuitatea vieţii.

(Adaptat după Manualul de biologie, clasa a IX-a, Lucian Gavrilă, Nicolae Toma)